Corneliu Livanu isi gaseste un corespondent biblic, comparandu-se cu straina Rut, tanara vaduva moabita, care isi incepe viata in tara „unde curge lapte si miere“ prin aspra indeletnicire de culegator de spice pe urma seceratorilor (Rut 2:3-10). În „tara intristarii sale“, poetul Corneliu Livanu, asemenea fratilor sai de credinta „straini si calatori“ (1 Petru 2:11) a pus in aplicare sublimul sfat: „Sa nu te duci sa culegi spice in alt ogor; sa nu te departezi de aici!“ (Rut 2:8) spicuind pe ogoarele binecuvantatului Boaz, Cel cu „drept de rascumparare“ asupra fiintei sale, Acela care l-a si rascumparat cu sangele Sau pe crucea Golgotei.