Valoarea si excelenta unui suflet se masoara dupa obiectul dragostei lui. Cel ce iubeste lucruri rele si murdare, devine, prin urmare, rau si murdar; insa o afectiune nobila si la locul ei creste si imbunatateste duhul spre o asemanare cu desavarsirile pe care le iubeste. Chipurile acestora se arata adesea in minte si, printr-o energie si forta tainica se furiseaza tocmai pana in structura sufletului si il modeleaza dupa asemanarea lor.

Calea adevarata de a ne imbunatati si innobila sufletele este de a ne atinti dragostea spre desavarsirile divine, astfel incat sa le avem mereu inaintea noastra si sa obtinem o intiparire a acestora in noi si, „privind cu fata descoperita, ca intr-o oglinda, slava Domnului, sa fim schimbati in acelasi chip al Lui, din slava in slava, prin Duhul Domnului.” Cel care, cu o ambitie sfanta si bogata, si-a ridicat ochii spre acea frumusete si bunatate necreata si si-a atintit afectiunile la aceasta, are un altfel de spirit, un spirit de un caracter excelent si mai eroic (gigant) decat restul lumii si nu poate decat sa respinga mereu toate lucrurile rele si nevrednice. El nu va avea ganduri josnice si murdare, care ar putea sa-i compromita pretentiile inalte si nobile.

Am auzit uneori remarci batjocoritoare, care spuneau ca ne cunoastem foarte bine nevoia de Duhul Sfant, si nu trebuie sa vorbim intruna despre ea. Dar avem nevoie sa recunoastem mereu acest adevar; I-o datoram Duhului Sfant. Daca nu-L onoram pe Duhul Sfant, nu ne putem astepta sa lucreze cu noi; va fi indurerat si ne va lasa sa ne convingem de neputinta noastra. Mai mult, ma tem ca, oricat de multi ar crede in mod teoretic in doctrina necesitatii lucrarii Duhului, nu fac nimic in privinta aceasta; si lucrurile care nu sunt crezute si in mod practic nu sunt crezute deloc. Privesc cu neincredere pe cei care se plictisesc de un adevar care are o importanta atat de vitala, si indraznesc sa-l numeasca platitudine. Nu voi ezita sa repet doctrina iar si iar, si sunt convins ca poporul lui Dumnezeu nu s-a plictisit de ea. Fara Duhul lui Dumnezeu nu putem face nimic, suntem ca niste corabii fara vant, ca niste care fara cai; ca niste ramuri fara seva, vestede; ca niste carbuni fara foc, nefolositori; ca o jertfa fara focul sfant, neprimita. Doresc sa simt si sa marturisesc acest lucru, oriunde as predica. Nu vreau sa ma indepartez de el, sau sa-l ascund, si nici nu pot, fiindca il simt adesea, spre adanca umilire a duhului meu. Ma rog ca cei care invata la Scoala de Sabat, cei care ii viziteaza pe saraci, cei care lucreaza pentru Dumnezeu, sa-si marturiseasca neputinta, si sa ceara putere de la Cel preainalt. Duhul Sfant este puterea mainilor noastre, lumina ochilor nostri. Noi suntem pietrele si El prastia, noi suntem sagetile si El arcul. Marturisiti-va slabiciunea, si veti putea fi intariti; recunoasteti-va goliciunea, si va veti putea pregati pentru o umplere divina. Fiindca fagaduinta apelor vii se adreseaza „celui insetat”, sau, ca sa fiu mai clar, „Voi turna ape peste pamantul insetat, si rauri pe pamantul uscat”. Binecuvantarea vine acolo unde este nevoie de ea, in desert, in locurile uscate care sunt o vale a mortii inainte de venirea ploilor. Daca crezi ca esti la fel de bine udat ca si campia Sodomei, Dumnezeu nu va turna rauri peste tine; Duhul lui Dumnezeu vine peste pamantul insetat, peste inima care isi jeleste uscaciunea, si isi marturiseste nevrednicia. Ma rog ca noi, ca biserica, sa nu ne umplem niciodata de ideea ca avem dreptul la binecuvantarile lui Dumnezeu, sau monopolul fagaduintelor Sale; si sa credem ca El trebuie sa aprobe orice pastor, si orice forma de conducere din biserica. Domnul ne poate parasi, si o va face, daca nu ne plecam inaintea Lui si nu ne marturisim nevrednicia.

Aceasta carte contine 28 de predici si 61 de scrisori care au ramas de la Robert Muray MCheyne. Predicile si scrisorile sunt luate din Memoir and Remains of Rev. Robert Murray MCheyne alcatuita de Andrew Bonar.

La ordinarea lui P.L. Miller, Robert Murray M’Cheyne a dat cateva sfaturi pe care el insusi le-a urmat in scurta viata pe care a trait-o in slujba Domnului Isus. Iata cateva dintre ele:

Fii mereu multumitor pentru aceasta favoare.
Cauta ungerea Duhului Sfant
Nu te odihni daca nu ai roade in slujirea ta.
Traieste o viata sfanta.
Fii un om al rugaciunii.

În odaia lui de rugaciune, singur cu Dumnezeu si cu Biblia, George Müller îsi încingea coapsele mintii si îsi lustruia armura pentru bataliile zilei. Cu încredere totala si simplitate de copil, el credea fiecare cuvant rostit de Dumnezeu. Se întorcea cu înflacarare la Cuvantul lui Dumnezeu de mai multe ori în fiecare zi ca si cum ar fi fost într-o comunicare constanta cu cerul, primind scrisori proaspete cu îndrumari si promisiuni pretioase de la Tatal lui ceresc.

Nu studia niciodata Biblia pentru altii. El studia doar pentru el însusi ca sa afle ce astepta Tatal lui ceresc de la el. A devenit atat de îmbibat de adevarul lui Dumnezeu, încat atunci cand vorbea despre Dumnezeu, ascultatorii lui îsi aminteau de cuvintele Mantuitorului din Ioan 7:38, fiindca din el pareau sa curga „rauri de apa vie”.

Rugaciunile lui erau rostite cu un limbaj simplu si cu un duh smerit si înflacarat. Pentru ca stia ca Tatal lui era atat de bogat, binevoitor si iertator, se simtea liber sa ceara si sa primeasca mari binecuvantari. Însa trasatura cea mai remarcabila a rugaciunii sale era aceea ca el cerea toate lucrurile în numele Domnului Isus Hristos. A-L glorifica pe Hristos si a mari Numele Lui mai presus de orice nume parea sa fie nota dominanta ce îi umplea inima si viata.

Mesaje evanghelistice din capitolul 1 al cartii Isaia

Daca vrei sa stii ce trebuie sa faci, iata singurul raspuns valabil: „Ascultati cuvantul Domnului… Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru.” Aici gasesti tot ce ai nevoie. Indiferent de ce ai facut pana acum, sper ca esti pregatit sa spui ca Samuel: „Vorbeste, caci robul Tau asculta.” (1Samuel 3:10) Sau, ca Saul din Tars – cel care credea asa de multe despre sine si era atat de mandru de cunostinta lui – a cazut la pamant pe drumul Damascului – „Doamne, ce vrei sa fac?” (Faptele Apostolilor 9:6). Iar raspunsul îl gasim aici: „Ascultati cuvantul Domnului…”

Crede acest mesaj, accepta întelepciunea lui Dumnezeu si vei fi un om nou, într-o lume noua, cu o minte noua si mai presus de toate, cu o nadejde si o putere noua. Nu ti se va da doar posibilitatea sa traiesti si sa mori, dar vei avea si siguranta ca dupa moarte, vei merge sa fii cu Hristos – ceea ce este cu mult mai bine – sa fii cu Dumnezeu, în gloria eterna.

Leonard Ravenhill în Cuvant înainte

Sunt deseori întrebat: „A fost dr. Tozer cel mai mare predicator pe care l-ai auzit vreodata?” Nu, dar el a rascumparat timpul si prin urmare, a avut o intimitate cu Dumnezeu mai mare decat orice alt om pe care l-am cunoscut vreodata. A fost un mistic modern care a dat întaietate artei pierdute a meditatiei. Intrarea în prezenta lui dr. Tozer era un fapt care insufla teama respectuoasa. Nu a fost doar un autor proeminent, ci si unul eminent. Scrierile lui înca reflecta „capacitatea unsa de a vorbi nevoilor actuale ale inimilor oamenilor”. Putea rosti întelepciune cu o economie uimitoare de cuvinte. Odata mi-a spus: „Trebuie sa dau socoteala înaintea lui Dumnezeu nu numai pentru ceea ce am facut, dar si pentru motivul pentru care am facut acel lucru.”

Am o singura grija. Pentru mine, singurul lucru care trebuie sa ne inunde mintea în acest moment este nevoia unui botez cu Duhul Sfant care sa scoata Biserica crestina din formalitate, din letargie si din moarte. Nimic nu este mai urgent decât o mare trezire spirituala. Suntem martori ai decaderii morale. Nu are nici un rost sa o condamnam doar? Sper sa va pot arata cât este de zadarnic. Este nevoie de aceasta putere a Duhului Sfânt peste Cuvânt, de o autentificare a mesajului, a mesajului ortodox al Bisericii crestine, de o cernere a adevarului de minciuna, iar apoi, este nevoie ca Dumnezeu sa se pogoare peste acest cuvânt al adevarului. Este nevoia suprema, iar dupa parerea mea, toti aceia care sunt preocupati de acest lucru urmeaza exact calauzirea Duhului Sfânt Însusi.

Pe 25 martie 1843, la varsta de 29 de ani, Robert Murray M’Cheyne a trecut în vesnicie ca sa-L întalneasca pe Cel pe care l-a iubit si l-a slujit cu toata ardoarea; totusi, el continua sa vorbeasca generatiei noastre. Nu exista nici o îndoiala ca orice crestin care citeste cu seriozitate aceste pagini are un exemplu al puterii sfinteniei întiparit în constiinta sa într-un mod care va ramane în el în toate zilele vietii sale. Viata si slujirea lui M’Cheyne au fost atat de aproape de realitatile vesnice încat chiar si cu trecerea anilor si a generatiilor, importanta lectiilor pe care le-a propovaduit el ramane aceeasi. Nu exista nici o îndoiala ca daca am putea aduna din nou turma de mult plecata a bisericii St. Peter’s si daca am putea chema pastorul ei din Noul Ierusalim, mesajul pe care l-ar primi ar fi exact acelasi.

Puteti scrie pe o hartie acest lucru ca fiind un adevar general valabil: Nu conteaza ce face un om, nu conteaza cat de prosper pare sa fie într-un anumit domeniu, daca Duhul Sfant nu este Vitalizatorul suprem al activitatii lui, atunci totul se va prabusi cand va muri. Probabil ca cel mai trist lucru în aceasta privinta este faptul ca acest om poate fi cinstit la moartea sa pentru talentele si abilitatile sale, însa, în acea zi mareata cand Domnul nostru va judeca lucrarea fiecarui om în parte, el va afla adevarul. Tot ceea ce este lucrarea lui proprie, realizata prin talente proprii, nu va fi nimic altceva decat lemn, fan si trestie.
Cei care ma cunosc, probabil nu ma considera un om prea vesel. Dar, slava lui Dumnezeu, cunosc ceva despre adevarata bucurie a Domnului si cred ca ar trebui ca noi sa fim un popor vesel.

Marile victorii ale Bisericii primare au fost castigate prin puterea Duhului Sfant si aceasta, si numai aceasta, este esenta crestinismului ca putere biruitoare în lume. Fara ea, nimic nu este de folos, dar cu ea, slabiciunea noastra este unita cu Omnipotenta si toate lucrurile sunt posibile. Noi nu stim sa mai existe vreun alt lucru de care sa fie nevoie. Masinaria noastra este aproape perfecta. Avem bogatie, statut social, avantaje educationale, tipografii, societati biblice, iar legislatia crestina este de partea noastra. Întreaga lume ne este deschisa. Pentru împlinirea lucrarii noastre în lume nu este nevoie de nimic decat de botezul cu foc. Puterea de la Rusalii va aduce rezultatele de la Rusalii.