De obicei se întâmplă ca scenariile să fie inspirate din cărţi însă de data aceasta un scenariu de film a ajuns să fie adaptat literar, finalizând într-o carte intitulată „Încercarea focului”. Romanul este captivant, Etic Wilson reuşeşte să creioneze imagini atractive care te determină să dai filă după filă pentru a vedea finalul povestirii. Deşi este o povestire îşi are doza de realitate care face din „Încercarea focului” mai mult decât un simplu roman. Cred că o astfel de lectură poate sluji cu brio, cuplurilor care constată că a lor căsnicie fumegă. Personajul central este un bărbat, de profesie pompier care se află în mijlocul acţiunii încă de la primele pagini. Romanul debutează cu un incendiu de proporţii unde Caleb Holt, proaspătul recrut al Departamentului de pompieri din Albany, avea să devină eroul care şi-a salvat căpitanul, căpitan care avea să-i devină socru. Fata căpitanului Campbell, Catherine ajunge să fie soţia recrutului Caleb şi aceasta nu pentru a-l răsplăti pentru că i-a salvat tatăl. Între cei doi este vorba de iubire, iubire adevărată. Această iubire însă nu este de durată, după doar şapte ani se găsesc în situaţia în care nu mai pot merge împreună.

Divorţul pare a fi singura cale de rezolvare a problemelor aşa gândeau cei doi. Erau împreună sub acelaşi acoperiş însă emoţional erau la mare depărtare iar partea cea mai gravă era lipsa de ştiinţă în a gestiona o astfel de situaţie. Caleb este un pompier foarte respectat în comunitate, un adevărat erou însă acasă nu reuşeşte să câştige respectul soţiei. Prinşi într-un ritm al societăţii moderne nu reuşesc să aloce timp pentru a-şi rezolva problemele ca să nu mai spunem că o componentă de bază lipseşte din casa lor. Este vorba de Dumnezeu. De aceea Catherine îşi permite le locul de muncă – ea se ocupa de relaţii publice in cadrul unui spital – sa flirteze.

Îmbrăcata foarte elegant cu dese apariţii la televiziune pentru a da declaraţii nici nu a fost foarte greu pentru ea sa se facă remarcata mai ales ca dorea aceasta. Spre a fi mai clara in ceea ce priveşte accesibilitatea a si aruncat chiar verigheta intr-un sertar al biroului. Lupta care se dădea în experimentatul pompier Caleb era una care-l tortura la foc mic. Era dispus sa stingă zeci de incendii numai să nu mai aibă parte de atitudinea de „mă descurc şi fără tine” a soţiei sale. Ca bărbat nu poţi să nu te ataşezi de eforturile lui Caleb îşi a-şi recupera soţia, eforturi care nu au avut nici un efect pentru început. A vrut să renunţe în repetate rânduri însă tatăl său l-a sprijinit necondiţionat şi a insistat să meargă mai departe în a lupta pentru căsnicia sa. Pentru a-l ajuta i-a dăruit un fel de jurnal care acoperea o perioadă de 40 de zile, jurnal care a salvat căsnicia părinţilor săi. Caleb când a auzit că este vorba şi de Dumnezeu în toată chestiunea aceasta a dorit să abandoneze imediat însă din respect pentru tatăl său şi cu dorinţa de a-şi recâştiga soţia a acceptat să parcurgă acest jurnal însă fără prea mare tragere de inimă.
Romanul „Încercarea focului” prezintă o excelentă paralelă între stingerea incendiilor şi reaprinderea focului dragostei între două persoane care au avut o concepţie eronată despre iubire. Caleb experimentatul pompier avea să înţeleagă că o căsnicie nu poate funcţiona decât în condiţiile în care investeşti timp şi te preocupă mai mult dăruirea decât primirea. Mare iubitor de ambarcaţiuni, de bărci, petrecea mult timp consultând tot felul de cataloage visând la vremea când va avea barca sa. Catherine, soţia lui se simţea pe locul doi dacă nu chiar pe al treilea, al patrulea. Pentru barca lui avea o sumă frumuşică de bani deja strânsă şi aceasta în condiţiile în care casa în care locuiau necesita reparaţii urgente. Tensiunea în acest cuplu este accentuată şi de starea sănătăţii mamei lui Catherine. În urma unui accident vascular a rămas ţintuită într-un cărucior cu rotile. Ea ar fi vrut să-şi ajute mama, săi cumpere un cărucior care să-i uşureze deplasarea, Caleb dorea sa-şi cumpere barca şi uite aşa tensiunea era o constantă în casa lor. De la un timp se întâmplă ceva în atitudinea lui Caleb faţă de soţia lui. Nu mai este el, se comportă extrem de ciudat. Îi aduce flori, este adevărat că erau nişte biete flori de câmp, ieftine însă este totuşi, ceva. Ba chiar într-o dimineaţă i-a pregătit cafeaua aşa cum îi plăcea ei să o facă, din boabe măcinate. Te-ai fi aşteptat ca aceste gesturi de tandreţe de iubire, este adevărat destul de stângaci exprimate să fie reperate de Catherine într-o manieră pozitivă, însă…nu a fost deloc aşa. Ea înţelegea că aceste gesturi nu sunt altceva decât nişte încercări disperate ale soţului său de a obţine mai multe la partajul pe care aveau să-l aibă în curând când divorţul se va finaliza. Aşa că lângă vaza cu flori lăsă pentru Caleb soţul său documentele pentru divorţ din partea avocatului. Cât de tare ai fi nu prea poţi să te aduni când vezi că gesturile tale sunt tratate într-un fel atât de eronat, când ţi se răspunde cu rău la bine. Dacă nu ar fi fost tatăl lui Caleb, un creştin care a văzut dragostea lui Dumnezeu, ar fi abandonat de mult însă aşa a fost determinat să meargă mai departe pe firul jurnalului de 40 de zile. În fiecare zi citea şi aplica, citea şi aplica iar aceasta o întărâta şi mai mult pe soţia sa care era încurajata şi de prietene apropiate să nu se lase îmbrobodită pentru că bărbaţii această specie, se comportă mieros, tandru, până obţin ce vor pentru ca apoi să fie din noi ei înşişi. Toate prietenele lui Catherine au experimentat durerea generata de relaţii defectuase şi iată-le deja experte. Aveau să greşească de data aceasta pentru că la Caleb schimbarea era o misterioasă lucrare pe care nici el nu o pricepea întru-totul, o schimbare care venea din interior. Dumnezeu îl ajuta pentru că deja făcuse acel pas prin care îşi recunoştea neputinţa şi se trezea în repetate rânduri cerâd ajutor divin pentru a-şi iubi soţia în ciuda comportamentului ei respingător. Schimbările în viaţa lui Caleb au fost radicale. Într-o zi pe biroul unde era computerul la care Caleb petrecea şi câteva ore pe zi se afla un impresionant buchet de trandafiri roşii. Era un mesaj clar cât se poate de clar. Catherine a văzut, a ignorat şi aceasta în condiţiile în care a găsit în curte resturi din computerul făcut bucăţi cu bâta de baseball, resturi care dovedeau că acel computer, subiectul multor certuri, nu va reveni niciodată. Un gest făcut de Caleb a avut totuşi impactul care i-a schimbat perspectiva lui Catherine astfel ca finalul, finalul cărţii Încercarea focului să fie unul fericit. Fără ca soţia lui să ştie amatorul de bărci şi-a scos economiile din bancă şi a achitat integral un cărucior cu rotile performant pentru soacra lui. Când din întâmplare a aflat că misterioasa persoană din spatele acestui gest nu este medicul la care ea se gândea ea ci este chiar soţul ei Caleb, dintr-o data toate lucrurile capătă sens, un sens pe care ea nu la înţeles. Din acest moment emoţia atinge cote maxime, iar cartea finalizează într-un trend ascendent cu o rededicare a celor doi pentru a rămâne împreună şi la bine şi la rău.
Încercarea focului deşi este un roman se încheie cu o prezentare a Evangheliei, fiind astfel o excelentă unealtă de evanghelizare.